Razmelita mortilor

Razmelita mortilor

de Alexandru Macedonski

Nascut la 14 martie 1854 la Bucuresti ; decedat la 24 noiembrie 1920 la Bucuresti



Domnea-n locasul vecinic o noapte-ntunecoasa,
Si unul dupa altul, falanga fioroasa,
Ieseau de prin morminte scheletele de morti:
"Deschida-ne iar viata lucioasele ei portii...
Destul de cand mormantul ne supse si ne roase",
Striga invalmasita razmelita de oase,
"Destul de cand ne-apasa mormantu-ngrozitor...
Vrem viata, vrem lumina, vrem soare-ncalzitor."
Si testele prin iarba dau fuga-nsufletite,
Purtate de schelete in grab' reintocmite,
Asa ca cimitirul era ca un vartej
In care cate-o teasta fugea dupe-un gartej,
Iar deget dupa deget, si coaste dupe coaste,
Urmau in goana mare ca oaste dupa oaste...
Femurul, cateodata, un tibia prinzand,
Da jalnice ocoale, trosnind si schiopatand,
Si-n groaznicul amestec, ciocnindu-se in cale,
Albeau prin noaptea neagra coloane vertebrale...
Clavicula si cubit, si metatars si stern
Pareau miscate astfel de-acelasi dor etern,
Iar oasele cu-ncetul la rand inghesuite,
Cu zgomot in schelete erau reintocmite,
Si glasul ce din toate tipa ingrozitor
Era: "Vrem aer, viata, vrem soare-ncalzitor."




Razmelita mortilor


Aceasta pagina a fost accesata de 715 ori.